Primul muzeu din Moldova, cel al Nataliei Sicard, a fost deschis în 1878 la Vadullui-Vodă, un orăşel balnear, azi suburbie a Chişinăului. În muzeu a fost adunată o colecţie bogată de obiecte antice din Egipt, Italia, Grecia şi alte ţări.
În anii '80 ai secolului XIX, arheologul şi omul de ştiinţă cu renume mondial, boierul iluminist Ion Suruceanu a fondat muzeul Pontului Scitic în Chişinău. Colecţia acestui muzeu a fost completată şi cu obiecte din depozitele muzeului Nataliei Sicard. La începutul secolului XX, muzeul lui Ion Suruceanu a încetat să mai existe, s-a închis şi muzeul N. Sicard. În 1889, în baza Expoziţiei de Agricultură şi Industrie, la Chişinău este înfiinţat Muzeul Basarabean de Zemstvă. În 1905, el este transferat într-o clădire construită, pentru prima dată pe teritoriul nostru, special pentru a găzdui un muzeu. Muzeul există şi astăzi în aceeaşi clădire pe adresa: Chişinău, strada Kogălniceanu 82, însă este numit Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Prezintă interes nu doar colecţia cu valoare de unicat, începută de omul de ştiinţă F. F. Ostermann, ci chiar clădirea ca monument arhitectural (arhitect V. Ţâganco).
Astăzi în Moldova există zeci de muzee, private şi de stat. Aproape în fiecare raion funcţionează muzee dedicate istorie ţinutului, obiceiurilor, portului, tradiţiilor locale. Se deschid şi muzee ale satului. Iar în localităţile care au dat naştere unor personalităţi marcante ale epocii noastre, în casele sau conacele restaurate sunt inaugurale muzee consacrate marilor personalităţi. Un interes imens pentru oaspeţii ţării pot prezenta atât muzeele mari, ca Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, Muzeul de Artă, cât şi muzeele mici, dar originale: muzeul pompierilor, Serviciului Vamal, casele-muzeu „Alexandru Donici”, „Alexandr Puşkin” şi multe altele.
Muzeele Moldovei oferă posibilitatea de a cunoaște mai bine caracterul, istoria, cultura, meşteşugurile poporului băştinaş.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Cel mai vechi muzeu din Moldova a fost fondat încă în octombrie 1889 de către baronul A. Stuard. Edificiul muzeului a fost construit în 1905 în stil oriental, fiind unica clădire de acest fel din Moldova. Este cunoscut vizitatorilor prin bogatele colecţii geologice, paleontologice, zoologice, entomologice, arheologice, etnografice şi numismatice.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Muzeul a fost inaugurat în 1987, în sediul reconstruit al fostului Liceu Regional. Muzeul gestionează şi păstrează peste 263 mii de exponate, dintre care peste 165 mii de piese originale de patrimoniu naţional. Secţiile Arheologie şi istorie antică, Istorie medievală,
Istoria Basarabiei, Istorie contemporană şi Tezaure reprezintă nucleul ştiinţific al instituţiei.
Muzeul Național de Arte Plastice
Situat în centrul orașului Chișinău, Muzeul Național de Arte Plastice expune impresionante colecții de artă ale oamenilor de artă locali și europeni. El conține mai mult de 30 000 de exponate, aranjate în cadrul a cinci galerii: arta medievală, basarabeană, rusă contemporană, vest și est-europeană, precum și scenografie și arta decorativă aplicată. Muzeul deține și o frumoasă colecție de icoane ortodoxe. Aceasta a fost fondată în anul 1939 de sculptorul Alexandru Plămădeală, care a selectat 160 de lucrări ale artiștilor basarabeni și români pentru a crea Galeria de Pictură din Chișinău, predecesoare a muzeului de arte plastice. Primul director al galeriei a fost Auguste Baillayre, pictor și profesor la Ecolle de Belle Arte din Chişinău. Din păcate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, colecția inițială a Galeriei a fost pierdută. În 1944, muzeul a fost restabilit. Clădirea muzeului a fost cândva școală pentru fete. Ea a fost proiectată de cunoscutul arhitect Alexandru Bernardazzi.
Casa-muzeu Alexandru Pușkin (Chișinău)
Casa-muzeu Alexandru Pușkin este un monument cultural important al Chișinăului. Aceasta este situată la câteva blocuri distanță spre nord-est de Parcul Central, într-o vilă unde poetul rus Alexandru Pușkin (1799-1837) și-a petrecut cei trei ani de exil între 1820 și 1823. Anume aici poetul a scris Prizonierul Caucazului și alte lucrări clasice. Complexul este compus din patru clădiri. Una dintre ele, în care se află muzeul A.S. Pușkin, este cea mai veche.
Casa-muzeu Alexandru Donici (satul Donici)
La circa 30 km de oraşul Orhei (40 km nord de Chişinău), într-o zonă pitorească de codru se găseşte satul Donici (în trecut Bezeni), unde s-a născut marele fabulist moldovean Alexandru Donici, clasic al literaturii române. Din 1976 în conacul familiei Donici funcţionează un muzeu, în care sunt expuse piese ce reflectă viaţa şi activitatea fabulistului. Casa este amplasată în mijlocul unui mic parc, iar în preajmă se găseşte mica bisericuţă stilizată a familiei Donici.
Casa-muzeu Alexei Mateevici (satul Zaim)
Casa a fost construită de preotul Mihail Mateevici. Aici, familia Mateevici a locuit între anii 1893 şi 1907. Vizitatorii pot admira, în cele şase săli ale muzeului, o mare varietate de piese originale. Patrimoniul de bază şi cel de rezervă numără peste 7000 de unităţi, inclusiv 7 lucrări de pictură, 4 de sculptură, 132 de obiecte de uz casnic, 510 fotografii, peste 100 de documente, literatură de epocă şi o colecţie cu peste 400 de materiale de publicistică etc.
Conacul Ralli (satul Dolna)
Conacul Ralli este recunoscut prin faptul că aici, în anul 1821, pentru câteva săptămâni, a locuit poetul rus Alexandru Pușkin, în timpul exilului său în Basarabia (1820-1823). El a fost deportat din cauza poeziei sale iubitoare de libertate. În timpul aflării sale în Basarabia, Pușkin a făcut cunoștință cu proprietarul de pământuri locale Zamfir Ralli-Arbore, care l-a invitat la moșia sa din satul Dolna. Se spune că anume aici Pușkin a întâlnit-o pe țiganca Zemfira, fiica baronului, a cărei frumusețe l-a copleșit și l-a inspirat să scrie în anul 1824 faimosul său poem “Țiganii”. În 1946 conacul a fost transformat într-o casă-muzeu, cu o expoziție permanentă dedicată lui Pușkin, care păstrează atmosfera din conac din perioada în care poetul s-a aflat aici. Toate exponatele sunt autentice, datând din secolele 18 și 19; majoritatea au fost aduse din St. Petersburg și Chișinău. Din 1980 poezia lui Pușkin este sărbătorită la Dolna. Aici are loc un festival anual, organizat în prima duminică din luna iunie, deoarece ziua de naștere a lui Pușkin este pe 6 iunie, atrăgând mulți admiratori ai creației poetului. Moșia a fost restaurată la începutul anului 2000.
Conacul Manuc Bei (orașul Hâncești)
Conacul Manuc Bei din Hâncești, este situat la aproximativ 40 km spre vest de Chișinău. Prințul Manuc Bei (Mirzoyan), a cărui familie era proprietara moșiei, este o personalitate remarcabilă. El a fost un diplomat renumit și a asistat, în anul 1812, la semnarea tratatului de pace ruso-otoman, în palatul din București, în baza căruia Basarabia a căzut sub protectoratul Rusiei. În plus, el a pus bazele producerii de vinuri moldovenești conform tehnologiei franceze. Descendenții săi au construit vinării pe moșie și au transferat producția de vin local pe bază industrială. Fabrica încă mai există, transformându-se între timp într-o mare întreprindere modernă - "Vitis Hâncești", care produce vinuri de înaltă calitate. În forma sa actuală, Casa este un adevărat castel în stil francez, cu o grădină de iarnă, turnuri de veghe și un parc – construit în a doua jumătate a secolului XIX în baza proiectului lui Alexandru Bernardazzi, și decenii întregi a fost moșia familiei Mirzoyan, descendenții lui Manuc Bei.
Muzeul Național Găgăuz de Istorie și Etnografie (satul Beșalma)
A fost întemeiat în septembrie 1966, muzeul prezintă istoria, cultura și viața de zi cu zi a poporului găgăuz din timpurile vechi până astăzi. Muzeul prezintă mai mult de 6,000 exponate, inclusiv lucrări ale scriitorilor, poeților și artiștilor renumiți din Găgăuzia. Unul dintre elementele cele mai valoroase ale muzeului este colecția de filme originale, produse în timpul colonizării găgăuze a stepei Bugeacului. Puteți viziona aceste filme în cinematografele mici din cadrul muzeului. Din 1988 muzeul a fost numit după fondatorul său, Cara D. Ciobanu, un scriitor și cercetător de origine găgăuză, care și-a petrecut viața protejând cultura găgăuză. Ghizii muzeului local sunt copiii fondatorului D. Cara-Ciobanu, care vă vor povesti cu multă pasiune despre această mică națiune din partea de sud a Republicii Moldova.
Galeria C. Brâncuşi a Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova
La galeria “C. Brîncuşi” îşi expun lucrările sale artişti plastici din Moldova şi din ţările străine. Amatorii şi colecţionarii obiectelor de artă vizitează galerii locale de artă, admirînd exponatele şi completînd propriile colecţii. Colecţionarii străini tot mai des vizitează Moldova pentru tablouri ale pictorilor moldoveni talentaţi - tablouri care nu sunt scumpe, dar care corespund pe deplin celor mai exigente cerinţe. Oricare tablou poate deveni un suvenir sau un cadou plăcut.