Chişinău este capitala Republicii Moldova. Conform documentelor istorice localitatea a fost menţionată pentru prima dată în 1466 într-un hrisov al lui Ştefan cel Mare, care a vândut mica proprietate lui Vlaicu Pârcălab cu 100 de galbeni tătăreşti. Urmaşii lui Vlaicu Pîrcălab au vândut-o unui boier pe nume Dragoş cu 500 de galbeni. Până în 1641 Chişinău este proprietatea mai multor boieri, iar din 1641– a unor mănăstiri Ieşene. Fiind situat pe drumul comercial Iaşi-Tighina-Crimeea, Chişinăul devine în perioada domniei lui Vasile Lupu un centru comercial şi meşteşugăresc, ce uneşte Vestul cu Estul.
...
mai mult
Turismul rural în Moldova se dezvoltă cu o viteză fulgerătoare, şi în fiecare an apar noi şi noi gospodării, gata pentru a primi oaspeţi. Acest lucru se datorează faptului că Moldova a reuşit să-şi păstreze întreaga comoară a culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor populare.
Complexele turistice rurale sunt în principiu gospodării organizate pe baza unor case săteşti obişnuite. Casa poate fi veche, însă musafirilor li se oferătoate comodităţile: duş, încălzire, mobilă confortabilă, conexiune internet. Toate eforturile gazdelor sunt îndreptate spre a familiariza oaspeţii cu viaţa pop...
mai mult
Pe teritoriul Moldovei funcţionează 55 de locaşuri sfinte creştin-ortodoxe: 22 mănăstriri şi 6 schituri pentru bărbaţi, 24 de mănăstiri şi 2 schituri de maici, o mănăstiire de rit vechi. Din cele mai vechi timpuri, teritoriul actualei Republici Moldova îi atrăgea pe credincioşi, care considerau acest pământ drept unul sfânt. Spre sfarşitul secolului XVIII aici funcţionau mai bine de 30 de mănăstiri şi schituri.
Fiecare locaş îşi are istoria sa, captivantă şi bogată în evenimente. Toate mănăstirile sunt amplasate în cele mai pitoreşti locuri ale Moldovei, în păduri dese sau printre...
mai mult
Primul muzeu din Moldova, cel al Nataliei Sicard, a fost deschis în 1878 la Vadullui-Vodă, un orăşel balnear, azi suburbie a Chişinăului. În muzeu a fost adunată o colecţie bogată de obiecte antice din Egipt, Italia, Grecia şi alte ţări.
În anii '80 ai secolului XIX, arheologul şi omul de ştiinţă cu renume mondial, boierul iluminist Ion Suruceanu a fondat muzeul Pontului Scitic în Chişinău. Colecţia acestui muzeu a fost completată şi cu obiecte din depozitele muzeului Nataliei Sicard. La începutul secolului XX, muzeul lui Ion Suruceanu a încetat să mai existe, s-a închis şi muzeul...
mai mult
Moldovenii sărbătoresc pe picior larg, cu implicarea unui număr cât mai mare de oameni. De regulă, sărbătorile naţionale oficiale suntînsoţite de concursuri, iarmaroace, concerte, lansări de produse noi, petreceri în masă şi multe altele.
Fiecare dintre oraşele şi satele Moldovei îşi marchează Hramul (sărbătoarea „individuală” a localităţii). De Hramul oraşului Chişinău, pe artera principală a capitalei, întreprinderile îşi expun produsele, iar instituţiile ştiinţifice – realizările. Tot aici evoluează artişti, comunităţile etnice familiarizează publicul cu cultura şi tradi...
mai mult
Sărbătorirea Paştelui începe cu o slujbă pascală religioasă. În locaşurile ortodoxe din Moldova, serviciul divin începe la miez de noapte. Cel mai recomandat este să ajungeţi acolo din timp, pentru că, de obicei, în această noapte locaşurile sunt arhipline.
În fiecare an, în noaptea de Paşti, în Moldova este adus din Ierusalim Focul Haric. La Catedrala Metropolitană „Naşterea Domnului” din Chişinău focul este aşteptat de conducerea ţării, reprezentanţi ai clerului, cetăţeni de rând. De la focul sfânt apoi sunt aprinse lumânări, după care acest simbol al credinţei şi binecuvântării...
mai mult
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” (Căpriana )
În enciclopedia „Literatura şi arta Moldovei” editată în anul 1985 găsim informaţii potrivit cărora mănăstirea Căpriana a fost ctitorită pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1399-1432) fiind reconstruită în perioada de domnie a lui Ştefan cel Mare (1457-1504), încă înainte de 1470. Cei de la mănăstire povestesc că din anul 1420, locaşul s-a aflat în centrul atenţiei lui Alexandru cel Bun, dar şi a lui Ştefan cel Mare.
Se mai cunoaşte că la 1545, un alt domnitor, Petru Rareş a ...
mai mult
Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” (Curchi)Mănăstirea a fost ridicată în anii 1773-1775 de către boierul Iordachie Curchi din satul Morozeni pe pământurile bunelului său. La început locaşul principal era o biserică din lemn, însă la începutul sec. XIX aici a fost construită o catedrală fastuoasă care mult timp a fost cea mai înaltă din Moldova (32 m). Potrivit unei ipoteze, aceasta ar fi fost edificată după schiţele marelui arhitect Bartolomeo Rastrelli. În 1811, în cadrul mănăstirii a fost deschis un seminar teologic, iar peste ceva timp aici este fondată o tipografie fiind adunată...
mai mult
Mănăstirea „Înălţarea Domnului” (Noul Neamţ)
Pământurile pe care se află în prezent Mănăstirea Noul Neamţ în sec. XIX aparţineau Lavrei Neamţului din România (întemeiată în sec. XIV).Pentru edificarea noii mănăstiri se pronunţau ieromonahul Teofan Cristea, care se afla cu ascultarea în Basarabia, vechil la moşiile Lavrei, şi duhovnicul lavrei, ieromonahul Andronic. În 1859, ei au expediat o solicitare cu privire construcţia Mănăstirii Noul Neamţ pe moşia Lavrei de la Chiţcani, obţinând în 1864 acordul ţarului rus.
Construcţi...
mai mult
Moldova este renumită la fel şi prin mănăstirile rupestre de unicat întemeiate în peşterile naturale sau în cele făcute de mâna omului. Locaşurile aflate pe vârfuri de stâncă prezintă interes pentru turişti, dar şi pentru cercetători pentru că încă ascund o mulţime de taine. Savanţii presupun că în Moldova ar putea exista cu mult mai multe mănăstiri rupestre decât se cunoaşte în prezent. Pe lângă cele renumite de la Ţipova (raionul Rezina), Saharna (raionul Rezina), Butuceni (raionul Orhei), Japca (raionul Floreşti) , mai există câteva – la Cosăuţi (raionul Soroca), Călărăşeuca (raionul Ocniţa), Molovata (raionul ...
mai mult