De-a lungul secolelor moldovenii au zidit cetăţi pentru a-şi apăra pământul şi libertatea şi au ctitorit numeroase biserici şi mănăstiri - cetăţi ale sufletului. 

Orașul Soroca, situat la 160 km la nord de Chișinău, este renumite pentru cetatea medievală care se află în centrul orașului. Cetatea reprezintă un minunat monument de argitectură militară, unica de acest tip în Europa de Est. Cetatea este unicul monument medieval din Moldova, care a supraviețuit integral așa cum a fost construit.  Cetatea Soroca a jucat un rol important în sistemul defensiv al Moldovei. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în perioada anilor 1480-1490, la Soroca apare o cetate din lemn. Mai târziu cetatea a fost reconstruită din piatră de către domnitorul Moldovei Petru Rareş - în formă rotunda cu diametrul de 37,5 m şi cu cinci bastioane egal depărtate între ele. Meşterii au pus la baza calculelor lor legea suprema a armoniei “secţiunea de aur”, fapt care face cetatea unică printre mostrele de arhitectură defensivă din Europa. 

Lumânarea Recunoştinţei.
Acest monument ridicat pe stâncă deasupra bătrânului Nistru, la marginea Sorocii, este una din cele mai importante zidiri în istoria modernă a Moldovei. Aici zac, vărsate în temelii, legate piatră în piatră, suferinţele, speranţele şi truda multor generaţii ale compatrioţilor noştri. Aceasta epopee extraordinară este consacrată tuturor monumentelor distruse ale culturii moldave. „Lumânarea Recunoştinţei”, crescând din adâncurile trecutului nostru, reprezintă un omagiu adus tuturor eroilor anonimi, care au păstrat cultura, limba şi istoria Moldovei în paleta policromă a civilizaţiei umane, înveşnicind totodată şi memoria marelui poet anonim, autorul baladei „Mioriţa”. Noaptea lumânarea înaltă de 29,5 m se aprinde, iar lumina ei străbate câţiva kilometri depărtare, până în Otaci şi Camenca. Din acest vârf de deal poate fi admirată o privelişte pitorească de neasemuit. Acest monument naţional, simbol al poporului moldovenesc, care rămâne necules de ochii trecătorilor, cu certitudine ar putea întregi cartea de vizita a Moldovei.

Dealul romilor” din Soroca - „capitala neoficială a romilor (ţiganilor)”
Pe singura ridicătură importantă din oraş, ţiganii au reuşit să ridice în doar câţiva ani un megalit de construcţii tipice acestei etnii, dar care contrastează vizibil cu tot ceea ce se află în jur, inclusiv cu cetatea. Casele respective reprezintă adevărate fortăreţe impozante, cu două sau trei etaje, uneori chiar mai mult, din granit, marmură, materiale scumpe din import, străjuite de statui uriaşe, reprezentând imitaţii de animale sălbatice, iar, la fiecare intrare, coloane cilindrice, cu basoreliefuri, sprijină balcoanele de la etajele superioare. Acestea sunt o atracţie pentru turişti. Meleagurile pitoreşti ale cetăţii de la malul Nistrului au oferit de-a lungul timpului zbuciumat un adăpost real şi hrană pentru multe dintre triburile nomade. Printre acestea s-au aflat şi romii, care pe toată perioada comuniştilor au adoptat ca stil de viaţă sedentarismul şi şi-au strămutat toate gospodăriile tocmai pe Dealul Sorocii. Grandioasele locuinţe impresionează prin măreţia lor, palate, în adevăratul sens al cuvântului, care sar în ochi de la distanţă. Localnicii denumesc imensele monumente „cuiburi de rândunici”. Există o oarecare întrecere între romi, care vor să aibă palatul cel mai frumos şi mai mare. Pentru grupuri mari se organizează vizite în gospodăriile romilor cu servirea bucătăriei tradiţionale.