Pe teritoriul Moldovei funcţionează 55 de locaşuri sfinte creştin-ortodoxe: 22 mănăstriri şi 6 schituri pentru bărbaţi, 24 de mănăstiri şi 2 schituri de maici, o mănăstiire de rit vechi. Din cele mai vechi timpuri, teritoriul actualei Republici Moldova îi atrăgea pe credincioşi, care considerau acest pământ drept unul sfânt. Spre sfarşitul secolului XVIII aici funcţionau mai bine de 30 de mănăstiri şi schituri.
Fiecare locaş îşi are istoria sa, captivantă şi bogată în evenimente. Toate mănăstirile sunt amplasate în cele mai pitoreşti locuri ale Moldovei, în păduri dese sau printre stânci, în preajma unor cascade, râuri, peşteri, pe vârfuri de dealuri, ba chiar şi in mijlocul unor sate şi oraşe.
Primele aşezăminte sfinte pe teritoriul Moldovei au fost mănăstirile rupestre. Una dintre cele mai vechi mănăstiri terestre, care s-a păstrat până in zilele noastre, este mănăstirea Vărzăreşti (satul Vărăzăreşti, raionul Nisporeni). Printre primele mănăstiri fondate în Moldova sunt, de asemenea, Căpriana (satul Căpriana, raionul Strășeni), Hâncu (satul Bursuc, raionul Nisporeni), Japca (satul Japca, raionul Floreşti) şi altele.
Sunt neobişnuit de frumoase mănăstirile Curchi (satul Curchi, raionul Orhei), Călărăşăuca (satul Călărăşăuca, raionul Ocniţa), Noul Neamţ (satul Chițcani, raionul Slobozia), Rudi (satul Rudi, raionul Soroca), Suruceni (satul Suruceni, raionul Ialoveni). Patru mănăstiri din raionul Călăraşi - Hârjăuca, Frumoasa, Hârboveţ, Răciula - sunt amplasate astfel, încat formează o cruce. De regulă, oaspeţii vizitează toate aceste patru aşezăminte. La mănăstirea Saharna (raionul Rezina), multă lume vine cu speranţa de a se tămădui: aici se află un izvor de munte considerat făcător de minuni. In afară de mănăstire, la Saharna există o cascadă, o mănăstire rupestră şi vechi monumente.
Merită atenţie şi mănăstirile-sat: chilile monahilor sunt amplasate nu în clădiri special construite, ci în casele din sat. Aşa sunt, de exemplu, mănăstirile Răciula (satul Răciula, raionul Călăraşi) şi Hirova (satul Nicolaevca, raionul Orhei), unde acoperişurile caselor sunt în mod tradiţional acoperite cu stuf.
În anii 1950-1960 mănăstirile din Moldova au fost lichidate. Singura mănăstire care a supraviețuit a fost cea de la Japca. La începutul anilor ‘90 viața monahală cunnoaște o reînviere considerabilă. Porțile manastirilor sunt mereu deschise: atât pentru oameni de credință, cît și pentru vizitatorii interesați de istoria și prezentul țării noastre.